Cea mai populară şi cea mai vizitată peşteră a regiunii este Peştera Șugău, situată în Munţii Giurgeului, unde pasionaţii de speologie pot pargurge sectoare dificile de peşteră prin târâşuri admirând totodată lumea fermecată a mediului subteran speologic.
Numai peştera Șugău, peştera Munticelul şi avenul Licoş este deschis pentru vizitare turistică. Restul peşterilor sunt strict protejate şi închise de către Parcul Naţional.
Condiţiile geologice şi hidrogeologice a regiunii Lacul Roşu- Cheile Bicazului erau favorabile pentru formarea peşterilor. În urmare se găsesc mai mult peşteri cu gheaţă şi avene, dintre ele cele mai importante sunt:
a.) Peştera Laptelui de Piatră: este situată în Masivul Hăşmaşul Negru(1773m), pe versantul stâng al Bicajelului, la altitudinea de 1240 m. Peştera are o dezvoltare de 87 m, parcuregerea peşterii este uşoară şi ascunde speleoteme(stactite şi stalagmite) spectaculoase cu lublinit.
b.) Avenul Hăşmaşul Negru: deschiderea avenului este situată pe creasta Hăşmaşului Negru, care coboară spre satul Trei Fântâni, la altitudinea de 1250 m. Avenul are două intrări, un puţ de 10 m, care este plin cu zăpadă, şi un al doilea puţ, care are o adâncime de 20 m. Pe pereţii avenului putem admira scurgeri parietale frumoase.
c.) Avenul Telecul Mare: se află la nord de vârful Telecul Mare(1693m), într-o pădure de brazi, la altitudinea de 1593 m. Avenul începe cu un puţ de 20 m care este un habitat important de iernare al mai multor specii de lilieci(6specii). O galerie uşor descendentă coboară la al doilea puţ cu adâncimea de 9 m. De la baza acestui puţ în mai multe trepte ajungem la adâncimea finală -40 m. Avenul se parcurge până la punctul terminal doar cu tehnică de coardă.
d.) Peştera Tolvaj: se află în Muntele Săcădat, la altitudinea de 1200 m. Peştera are o adâncime de 50 m şi este împodobită cu scurgeri parietale.
e.) Avenul Licas: Legendarul aven se deschide aproape de vârful Muntelui Licas(1675m), la altitudinea de 1650 m şi are o adâncime totală de -51 m. La intrare puţul are un diatmetru de 8 m, pe partea cea mai îngustă este de 3 m, la fund 9 m. Pe fundul puţului de -34 m este un dop de gheaţă de 3 m. Avenul continuă şi sub acest dop de gheaţă, cu o galerie puternic descendentă. În această galerie se poate pătrunde jos până la pseudofund doar la sfârşitul verii. Parcurgerea avenul este posibil dor cu tehnica speologiei alpine(T.S.A.) şi este un poligon al Școlii Române de Speologie prin urmare este echipat conform normelor CE din punct de vedere al T.S.A. .
f.) Avenele din Vitoş: Munţiii Vitoş este situată la nord de Pasul Pângăraţi. Pe versantul estic ai Munţiilor Vitoş se deschid trei avene, fiecare având adâncimea de peste -10 m.
g.) Cheile Bicazului: În stâncile Cheilor Bicazului şi Lacului Roşu se găsesc 51 de peşteri. Majoritatea peşterilor sunt greu accesibile. Cele mai lungi peşteri se găsesc în Peretele Bardosului, ca şi Peştera Bardos (161 m), Peştera Cascadei (69 m) şi Peştera Flacăra(242 m).
h.) Peştera Munticelul: este o descoperire relativ recentă în cuprinsul uriaşului bloc calcaros Munticelul şi a fost descoperită în primăvara anului 1973. Peştera are o lungime de 40 m.
